Prezentare
Contact

Terţiari franciscani

ORDINUL FRANCISCAN SECULAR

crucea terţiarilor franciscani

Ordinul Franciscan Secular este constituit din creştini care, pentru o vocaţie specifică şi prin Profesiunea solemnă, se angajează să trăiască Evanghelia după exemplul Sf. Francisc de Assisi, în propria stare de viaţă, observând o Regulă specifică aprobată de Biserică. OFS este una dintre cele trei componente ale marii Familii Franciscane, care este alcătuită din trei Ordine fondate de Sf. Francisc: Primul Ordin (fraţii franciscani), al II-lea Ordin (surorile de clauzură – clarisele) şi al III-lea Ordin (secularii şi numeroase forme de consacraţi şi consacrate angajaţi în activităţi apostolice – TOR – care s-au format din filonul principal al secularilor).

Vocaţia este aceea care face diferenţa apartenenţei la OFS faţă de celelalte asociaţii pioase. Franciscanii seculari, făcând, după o perioadă de formare şi de aprofundare spirituală şi culturală, o profesiune proprie, se angajează să trăiască această vocaţie în orice situaţie în care se găsesc atât în familie cât şi în viaţa socială. Fraţii şi surorile din OFS caută persoana vie şi lucrătoare a lui Cristos în ceilalţi Fraţi, în Biserică, în Cuvântul lui Dumnezeu şi în Liturgie. Îl vestesc pe Cristos prin cuvânt şi prin viaţa lor; dau mărturie în viaţa de fiecare zi despre bunurile viitoare: în iubirea faţă de sărăcie, în ascultarea şi în puritatea inimii.

Franciscanii seculari se angajează să construiască o lume mai bună, mai evanghelică şi fraternă, primindu-i pe toţi oamenii ca pe un dar al lui Dumnezeu, mereu bucuroşi de a fi de partea celor mai slabi, promovând dreptatea. Trăiesc spiritul Sf. Francisc atât în ambientul unde lucrează cât şi în familia lor, într-un drum de maturitate umană şi creştină împreună cu fiii lor. Purtători de pace, sunt încrezători în om şi îi împărtăşesc acestuia mesajul de bucurie şi de speranţă.

Date fundamentale din istoria Ordinului Franciscan Secular

Anul 1212 - La Alviano, la întoarcerea de la Roma, Francisc de Assisi, după ce a predicat poporului, promite că va da o regulă de viaţă pentru cei care vor să urmeze idealul evanghelic, rămânând în lume. Este prima aluzie despre Ordinul al III-lea Franciscan.

Anul 1221 - Papa Honoriu al III-lea aprobă „Memoriale propositi fratrum et sororum de poenitentia”, pregătit de Sf. Francisc şi de cardinalul Ugolino. Memorialul acesta este considerat ca fiind Prima Regulă a ordinului penitenţilor franciscani, denumit mai târziu Ordinul al III-lea Franciscan.

Anul 1289 - Papa Nicolae al IV-lea, care era franciscan, a dat o nouă Regulă fraţilor şi surorilor penitenţei; conţinutul ei repetă aproape în întregime, dar într-o manieră mai ordonată, ceea ce conţinea deja memorialul. Sf. Francisc este recunoscut ca fiind cel care a instituit Ordinul pocăinţei. Această Regulă, cu unele uşoare modificări aduse mai ales prin Statutele Generale sau Constituţiunile Papei Inocenţiu al XI-lea (1688), a rămas în vigoare timp de şase sute de ani.

Anul 1883 - Papa Leon al XIII-lea, terţiar franciscan, voind să imprime un impuls decisiv în sens creştin societăţii timpurilor sale, nu a văzut un mijloc mai potrivit pentru acest scop decât regula celui de al III-lea Ordin Franciscan. De aceea, s-a gândit să retuşeze regula, simplificând-o, pentru a o putea propune tuturor credincioşilor. Acest lucru l-a făcut promulgând această iniţiativă prin Constituţia Apostolică Misericors Dei Filius, din 25 mai 1883.

Anul 1957 - Papa Pius al XII-lea, prin Scrisoarea către Congregaţia pentru Religioşi, promulgă Constituţiile Generale ale celui de-al Treilea Ordin Franciscan (25 august). Aceste Constituţiuni constituie aproape un răspuns la cererile unora dintre delegaţii care participaseră în 1950 la Congresul Internaţional de la Roma, cerând adăugarea unei fraze la Regula lui Leon al XIII-lea, pentru a da textului un aspect evanghelic şi social care lipsea.

Anul 1978 - Papa Paul al VI-lea, cu Scrisoarea apostolică Seraphicum Patriarcha din 24 iunie, promulgă noua Regulă care „adaptează” Ordinul Franciscan Secular (noua denumire a TOF) la exigenţele şi aşteptările Bisericii, în faţa schimbărilor survenite in timp. Lucrarea de „reînnoire” a pornit de la solicitările şi indicaţiile Conciliului al II-lea din Vatican şi a durat doisprezece ani.

Anul 1982 - Papa Ioan Paul al II-lea, în audienţa acordată reprezentanţilor Ordinului Franciscan Secular, apreciază această Regulă ca fiind o comoară autentică, în acord cu „spiritul” Conciliului al II-lea din Vatican şi recomandă ca regula să fie studiată, iubită şi trăită.


Cartea de identitate a Terţiarului Franciscan

Terţiarul franciscan secular este chemat să-şi împlinească calea sa pe acest pământ trăind spiritualitatea franciscană.

ALEGE să-l urmeze pe Sf. Francisc de Assisi, discipolul lui Cristos şi modelul fraţilor săi în înţelepciunea şi iubirea evanghelică. Asemenea lui, se angajează să trăiască Evanghelia în spiritul Fericirilor şi să o mărturisească cu entuziasmul şi coerenţa vieţii.

DOREŞTE:

REALIZEAZĂ aceste propuneri prin:


Vademecum pentru Terţiarul Franciscan Secular

CREDINŢĂ - ştie că are în cer un Tată şi îl adoră ca fiind „Preaînalte, Atotputernice şi Bunule Domn" (Const. art.12).

SACRAMENTE ŞI RUGĂCIUNE - îl iubeşte pe Isus în misterul Întrupării şi al Pătimirii Sale şi prin Botez, reînnoieşte Miruirea sa, se uneşte cu El prin Cuvânt şi Euharistie, se întoarce la El prin Iertarea Păcatelor; în El îşi pune speranţa mântuirii prin Ungerea Infirmilor, Lui i se încredinţează în starea de viaţă conjugală, de tată şi mamă consacrată (Reg. art.5, Const. art.14).

DEVOŢIUNE MARIANĂ - onorează şi se roagă Maicii Domnului, protectoarea Ordinului serafic şi „scara albă a Paradisului” (Reg. art.9, Const. art.16).

ECLEZIALITATE - se face membru ascultător şi lucrător al Bisericii, gata să acţioneze într-una din formele sau expresiile sale, cum ar fi Parohia, grupurile şi mişcările (Reg. art.6, Const. art.14,20,100,101,102 şi 103).

UMILINŢĂ - nu se consideră mai bun decât alţii şi nu se foloseşte de meritele nimănui (Reg. art.10 şi 13).

CARITATE ŞI BLÂNDEŢE - iartă cu bucurie, justifică lipsurile fratelui, se abţine de a face răul cuiva, dar caută numai să-i facă binele, este foarte atent pentru a nu răni nici măcar cu vorba (Reg. art.19).

El Greco - Sf. Francisc în rugăciune

SOLIDARITATE ŞI MILOSTIVIRE - ajută pe oricine în nevoile sale materiale şi spirituale (Const. art.19).

FRATERNITATE - iubeşte pe toţi ca pe nişte fraţi, fuge de singurătate, de egoism şi individualism, ajută pe cine este singur şi se simte marginalizat (Reg. art.13, Const. art.18,28,32).

PENITENŢĂ ŞI RĂBDARE - oferă suferinţa proprie ca reparare pentru păcate, ştie să se încreadă în mai puţin, pentru că numai Dumnezeu este cel care le umple pe toate.

SPERANŢĂ - înfruntă încercările vieţii cu suflet puternic şi curajos, pentru că are încredere în Providenţa Divină (Const. art.27, Reg. art.19).

GRATITUDINE - recunoaşte în viaţa sa şi a celorlalţi darurile lui Dumnezeu şi binefacerile primite de la aproapele.

BUCURIE - este fericit să trăiască pentru că este iubit de Dumnezeu şi răspândeşte această bucurie (Reg. art.19, Const. art.21 şi 26).

SĂRĂCIE ŞI GENEROZITATE - nu este lipit de bunurile materiale, dar le împărtăşeşte cu ceilalţi. Căută bunurile spirituale ale Duhului (Reg. art.11, Const. art.15 şi 23).

SOBRIETATE - se mulţumeşte cu esenţialul, evitând risipa (Const. art.15).

CUMPĂTARE ŞI PRUDENŢĂ - alege calea de mijloc, fugind de excese.

CARACTER MISIONAR - lucrează pentru răspândirea Împărăţiei lui Dumnezeu în mijlocul oamenilor (Reg. art.14).

HĂRNICIE - lucrează mereu pentru susţinerea proprie şi pentru a-i ajuta pe alţii să-şi îmbunătăţească condiţiile proprii (Reg. art.16, Const. art.15,21).

ASCULTARE - împlineşte cu simţ de răspundere obligaţiile proprii în familie, la scoală, la muncă, în sfera socială şi civilă (Reg. art.10, Const. art.24).

SIMPLITATE - iubeşte să fie spontan şi coerent, fugind de ipocrizie şi de duplicitate.

ADEVĂR - este sincer şi leal, se abţine de la minciună şi de la calomnie.

CASTITATE - iubeşte cu puritate şi fidelitatea inimii (Reg. art.12, Const. art.24).

DREPTATE - evită şi combate ceea ce nu este drept, pentru a apăra drepturile omului şi pacea (Reg. art.15, Const. art.18,19,22 şi 23).

VIZIUNE COSMICĂ - respectă fiecare formă de viaţă şi admiră creaţia ca lucrare a lui Dumnezeu (Reg. art.18, Const. art.18).

Istoric Parohie Preoţi Sfânta Liturghie Administrare sacramente Cateheze Ore de religie Vizite pastorale Terţiari franciscani Însoţitori în misiune FCJ Tineri şi copii Corul bisericesc Carisma franciscană Carisma ignaţiană Colecţia de articole Album foto Album video
CatolicaGalaţicatolicagalati@gmail.com Data:01.01.2015 Număr accesări:0000001