Trei zile de pregătire pentru solemnitatea „Neprihănitei Zămisliri”

În perioada 5÷7 decembrie anul curent, la Institutul Teologic Franciscan din Roman s-au ţinut o serie de meditaţii şi de comunicări ştiinţifice de pregătire la solemnitatea „Neprihănitei Zămisliri a Sfintei Fecioare Maria”. Meditaţiile au fost prezentate în cadrul Sfintelor Liturghii, celebrate în capela Institutului, de către părintele Iosif Cadar, responsabil al Asociaţiei Armata Maicii Domnului.

Meditaţia din prima zi a avut-o în centrul ei pe Sf. Fecioara Maria, modelul oricărei vocaţii, de la care putem afla multe dacă privim exemplul ei de credinţă şi încercăm să ne deschidem unui dialog filial cu ea. În a doua zi a fost subliniat faptul că Sf. Fecioară Maria ne însoţeşte permanent în drumul nostru de credinţă, oferindu-ne forţa de a creşte în sfinţenie prin urmarea exemplului ei de iubire faţă de Isus şi faţă de aproapele. În cea de-a treia meditaţie părintele Iosif Cadar a vorbit despre unul dintre titlurile de nobleţe ale Sf. Fecioare, exprimat prin numele cu care ea însăşi s-a recomandat Bernadetei Soubirous în timpul apariţiei de la Lourdes (1858): „Eu sunt Neprihănita Zămislire”.

Ziua a treia, ajunul marii solemnităţi, a fost marcată şi prin desfăşurarea în aula „Pr. Petru Albert” a Institutului Teologic a unei sesiuni ştiinţifice intitulată „Preasfânta Fecioară Maria, sursă inepuizabilă de inspiraţie creativă”, moderatorul evenimentului fiind părintele profesor Mihai Gal. În cuvântul de introducere, părintele profesor Maximilian Pal a subliniat importanţa solemnităţii Neprihănitei Zămisliri şi a amintit contribuţia semnificativă a teologilor din Ordinul Franciscan la proclamarea acestui adevăr de credinţă.

A urmat prima conferinţă, intitulată „Maica Domnului în lirica eminesciană”, care a fost susţinută de către domnul profesor Ionel Gheorghiu, enoriaş al parohiei noastre. Doar cei care s-au apropiat mai mult de opera lui Mihai Eminescu cunosc faptul că unele dintre poeziile sale exprimă sentimente de veneraţie faţă de Sfânta Fecioară Maria. Menţionând pe scurt poeziile cu specific marian din opera eminesciană, domnul Gheorghiu şi-a concentrat atenţia pe două dintre ele: „Rugăciune” şi „Răsai asupra mea”. Ambele poezii impresionează prin evlavia plină de dragoste şi adânca smerenie cu care marele scriitor, ajuns la limitele cunoaşterii, dar şi ale deznădejdii, se îndreaptă către Maica Sfântă, cu o încredere într-adevăr mântuitoare. Aşternând pe hârtie stările sale sufleteşti, marele poet compune astfel „o mică operă mariologică”.

Conferinţa s-a îmbogăţit ulterior prin expunerea profesorului Ioan Dămoc, având titlul: „Forme artistice de trăire a spiritualităţii mariane”. Plecând de la semnificaţia cuvântului „trăire”, s-au arătat implicaţiile pe care viaţa religioasă le-a avut în conştiinţa artistică a creatorilor autentici din diferite epoci. Fără îndoială, spiritualitatea mariană a stat la baza a numeroase creaţii artistice care ne înalţă spiritul spre Dumnezeu, spre starea de har.

Atmosfera cuvintelor a fost completată de cea a armoniilor muzicale prin programul artistic oferit de formaţia corală „Schola Chantorum Muşatină”, avându-l ca dirijor pe părintele Cristian Dumea, parohul comunităţii noastre. Acest moment muzical a avut darul de a înălţa inimile celor prezenţi prin interpretarea câtorva piese cu specific marian, adecvate acestei sărbători.

Ultima sesiune ştiinţifică, denumită „Maica Domnului în literatura muzicală universală”, l-a avut ca protagonist pe părintele Cristian Dumea. Acesta a subliniat că cinstirea pe care Biserica o aduce Sfintei Fecioare Maria se regăseşte şi în lucrările muzicale, neexistând aproape nici un compozitor creştin autentic care să nu fi dedicat o creaţie Maicii Domnului. Prima cântare dedicată Sfintei Fecioare Maria a purtat mesajul Îngerului Gabriel: „Ave Maria gratia plena Dominus tecum”. De atunci şi până în zilele noastre salutul Îngerului Gabriel a rămas un izvor inepuizabil de inspiraţie pentru compozitori, care i-au dat felurite linii melodice, după cum a precizat părintele Cristian în scurtul itinerar istoric pe care l-a făcut prin muzica sacră.

Părintele moderator Mihai Gal a mulţumit celor prezenţi în numele tuturor fraţilor şi profesorilor de la Institutul Teologic Franciscan. În cuvântul de final el a menţionat cuvintele profetice, cu privire la adevărul de credinţă al Zămislirii Neprihănite a Sf. Fecioare Maria, ale teologului franciscan Fericitul Ioan Duns Scotus: „Potuit, decuit, ergo fecit” („Dumnezeu putea să facă aceasta, se cuvenea să o facă şi a făcut-o”).

Informaţiile au fost preluate de pe site-ul OFMConv, din articolul:
„Roman: Triduum de pregătire la solemnitatea Neprihănitei Zămisliri” (autor: fr. Adrian Cobzaru)

[07.12.2016]